Date fizico-geografice

Relief şi geologie

Relieful comunei Gugești este predominant sub formă de câmpie, altitudinile variind între 57 m în zona de luncă, spre Siliștea Ciorăști, și 100m in zona de terase, spre Sihlea-Dumbrăveni. Această zonă geografică se deosebește structural prin existenţă, alături de formațiunile mediteraneene cirate care alcătuiesc zona interna, dincolo de zona pericarpatică, se dezvoltă o zonă cu formațiuni șarmato-pliocene inclinate spre exterior.

La contactul cu falia pericarpatică, stratele sunt ridicate până aproape de poziția verticală, zona numindu-se monoclinul șarmato-pliocen, care cuprinde tot pliocenul, sarmațianul, villafranchianul reprezentat prin prundișurile din zona Gugești considerată fluvio – continentală.

In zona internă a monoclinului, se schițează un uluc depresionar (este vorba de un uluc la nivelul culmilor, nu a fundurilor de vai), corespunzător formațiunilor marmoargiloase cu intercalații de gresii. Aliniamentul de dealuri înalte, care limitează acest uluc spre exterior, corespunde prundișurilor de Cândești, care au rezistat mai bine eroziunii decât formațiunile din spate. Vârsta reliefului aparţine în general cuaternarului.

Comuna Gugești, se caracterizează prin prezenţa solurilor aluviale din lunci şi ariile joase, a cernoziomurilor pe interfluvii şi a solurilor cenuşii din zona de contact cu dealurile. Solurile sunt bogate in humus și foarte fertile când precipitațiile sunt abundente, fapt care a favorizat activitățile agricole.

Fauna

Zona de stepa este reprezentată de popândău, șoareci de câmp, dăunatori pentru culturi. Dintre pasările prezente în peisaj amintim ciocârlia, sticletele, vrăbiile și ciorile. Reptilele adaptate climatului specific Gugeştiului sunt șopârla și șerpii. Insectele cu preponderenţă în peisaj: cosarii, greierii, păianjenii, fluturii, viespile.

Clima

Poziția geografică la nivel global și regional impune tipul general de climă temperat- continental moderat. Comuna Gugești aparține, conform zonării climatice, climei continentale, climatului de câmpie. Din punct de vedere climatic, sectorul extrem estic al teritoriului administrativ al Judeţului Vrancea, fiind situat aproape la distanţă egală între ecuator şi pol, beneficiază de un climat temperat-continental, cu influenţe pregnante ale estului, nordului, vestului şi sudului continentului european.

Astfel, la nivelul continentului european, deci şi deasupra teritoriului judeţului Vrancea, câmpul baric mediu este format din patru centri de acţiune: Anticiclonul subtropical Azoric, Anticiclonul Est-European, mai rar cel Siberian, Depresiunea Islandeză, Depresiunea Mediteraneană .

Câmpul mediu format din acţiunea acestor patru centri barici întreţin o circulaţie atmosferică a cărei intensitate şi frecvenţă determină regimul climatic la nivelul României, acţionând concertat în această zonă a interferenţei influenţelor barice, cu factorul radiativ, şi mai ales cu suprafaţa subiacentă. Aceasta din urmă, prin complexitatea particularităţilor definitorii (relief, reţea hidrografică, vegetaţie, soluri etc.) influenţate sau nu de activitatea antropică, deţine cel mai activ rol în transformarea energiei solare radiante în căldură, în umezirea aerului şi în modificarea potenţialului şi caracteristicilor maselor atmosferice advective.

Regimul termic

Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia, zona in care se afla comuna Gugești, are o temperatură medie anuala mai mare de 9°C.

Luna cea mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22° C şi precipitaţii medii sub 35 mm, iar luna cea mai rece , ianuarie, sub 0° C şi 144 mm. Prima zi cu îngheţ la câmpie apare în jurul datei de 21 octombrie iar ultima zi de îngheţ este în jurul datei de 11 aprilie.

La nivelul anului 2008, conform măsurătorilor înregistrate de Staţia Meteorologică Focşani din cadrul Centrul Meteorologic Regional Moldova, temperaturile extreme, înregistrate au fost de 39.4°C, înregistrată în 24 iulie şi -18.4°C, înregistrată la 21 decembrie. La sol, unde razele soarelui cad perpendicular, temperatura maximă a depăşit 66°C. Numărul mediu al zilelor cu brumă, într-un an , este de 75. Durata anuală de strălucire a soarelui este, în medie, de 2081 ore, mai mare în lunile mai – septembrie, când media lunară depăşeşte 200 ore şi mai redusă în lunile noiembrie – ianuarie, când valoarea scade sub 100 ore .

Valorile temperaturilor extreme şi a precipitaţiilor din anii 2008 şi 2009

Regimul pluviometric

Precipitațiile atmosferice reprezintă alături de temperatură o caracteristică esențială a climei, întrucât influențează hotărâtor celelalte elemente meteorologice și are o importantă deosebită în activitatea practică. Cele mai mari cantități medii lunare de precipitații cad în lunile mai, iunie și iulie, când intensificarea activități din Oceanul Atlantic determină pătrunderea aerului oceanic umed și când temperaturile ridicate amplifică mișcările termo-convective.

Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm anual . Relieful determină însă o repartiţie inegală a precipitaţiilor. Astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai joasă, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm / an. Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie , uneori cu prelungiri până în martie.

Numărul zilelor cu ninsoare se situează sub 20 zile în regiunea de câmpie iar stratul de zăpadă se păstrează între 40 – 60 zile.

Numărul anual de zile cu ninsoare este de 25, stratul de zăpada menținându-se 70-80 de zile, grosimea medie a acestuia fiind de 60-80 cm.

Numărul zilelor cu precipitații dintr-un an este de cca.120, dar exista variații notabile, iregistrandu-se perioade mai bogate în precipitații (ani ploioși) urmate de perioade cu precipitații în cantităţi mici, ori chiar perioade de seceta.

Circulaţia diferită a maselor de aer de la o perioadă la alta determină schimbări nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului că teritoriul judeţului este deschis maselor de aer de provenienţă şi cu proprietăţi diferite formate în zone situate la mii de kilometri (zona arctică, oceanică, tropicală).

Regimul eolian

Regimul eolian suferă în general o influentă generată de pătrunderea maselor de aer. În linii generale, frecventa cea mai mare o au vânturile din direcția nord și nord-est, urmate de cele care bat din direcția sud și sud-est.

Regimul eolian, evidenţiat prin frecvenţa şi direcţiile generale ale advecţiilor maselor de aer şi de configuraţia majoră a reliefului, înscrie dominanţa nordului şi a componentelor acesteia în Câmpia Siretului şi culoarul de vale al acestuia. Viteza medie anuală este de 2-3 m/s la câmpie. Calmul atmosferic prezintă valori ridicate.

Extreme climatice şi manifestări ale schimbărilor climatice pe teritoriul judeţului Vrancea – în acest scop sunt prezentate sintetic datele meteorologice mai importante în anul 2009, comparativ cu normalele climatologice din ultimii 40 de ani.

Hidrografia

Comuna Gugești este străbătuta de la sud spre est de râul Ramna (cursul mijlociu) și afluenții săi Oreavu și Hartop.

Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrată la grupa Generală – media aritmetica 2009